Pentru cine nu cunoaste termenul Priveghiul este acea "adunare" care se constituie in jurul mortului in timpul care i-a mai ramas pana la inmormantare. Pe la tara, acesti priveghetori sunt aproape profesionisti! Cum aud clopotul batand se infiinteaza la poarta raposatului cu doua flori smulse in pripa de pe marginea santului si se ofera a da "o mana de ajutor" si un sfat "de expert" familiei indurerate. Acestia saracii accepta, nemaivazandu-si capul de treburi si de durere. Scopul "voluntarilor" nu este acela de a face bine ci se a primi o tuica, o cafea, un loc la toarta cosului, la tava cu coliva, ceva de pomana, etc. De dragul acestor beneficii, il caineaza pe mort, pe familia lui, storc lacrimi de crocodil si nu se despart de sicriu decat pentru a merge in fundul curtii!
In tot acest circ exista momente de-un penibil fara margini. Expertii se apuca sa cotrobaie prin sicriu, sa caute mortul pe dedesupt sa vada cat de bine e imbracat sau de ce esenta e lemnul de cruce! Dureros este ca aceasta "grija" vine atunci cand omul e mort, cand nu mai simte nimic! Pe niciunul dintre acesti inlacrimati nu i-a interesat catusi de putin cum si-a dus amaratul ala viata, cat frig a indurat ca era prost imbracat sau cat a rabdat de foame. Insa acum toti condamna dezinteresul familiei care nu i-a dat mortului izmene pe el sau n-a facut pomana gustoasa si a oferit tuica pe sponci! Cat apare cate un membru al familiei, critica se schimba in compasiune. Plang cot la cot cu ala si empatia e maxima. Dupa ce raman din nou "intre ei, "privighetorii" reiau show-ul. Se spun bancuri, se rade in hohote, se bea pana la refuz si toate astea sub motivatia ca " asa i-ar fi placut mortului sa ne vada!" sau "hai sa mai bem un pahar, ca si lu' nea Costica ii placea!". Grotescul se repeta la fiecare priveghi la care acesti "bravi" romani participa. In cazurile celebre gen Madalina Manole acum sau Michael Jackson anul trecut, diferenta nu e mare! Lumea intreaga devine fanul vedetei moarte si ii condamna pe "nenorocitii aia" (dar nu stim care sunt ca toti condamna) ca nu l-au apreciat suficient cat a fost viu si ca i-au terfelit numele prin "publicatii de 2 lui (euro sau dolari, dupa caz). Toti se inghesuie sa-i cumpere albumele, sa-i asculte muzica, sa-i deplanga "disparitia prematura". Asta, vreo doua saptamani! Dupa care, se asterne uitarea!
Poate va intrebati: ce vrea asta? Ce propune el? Ca de criticat, se pricepe!
Pai uite ce propun: sa ne preocupam de oameni, cat sunt vii! Sa-i respectam, apreciem, ajutam, atunci cand e necesar, cand ei pot simti acest lucru! Sa ne ajutam APROAPELE, dar la propriu, nu gargara, de ochii lumii, in blitz-urile presei, adica ceea ce se numeste "fariseism ieftin". Si daca nu avem ocazia s-o facem atunci, n-are rost sa-i criticam pe aia care au imbracat mortul in trening (desi noi consideram ca puteau sa se scobeasca si ei de un Armani)! Ce mai putem face atunci, este sa ne rugam pentru sufletul defunctului si sa ne gandim ca, de bine de rau, ala saracu' nu mai poate comite pacate, pe cand ale noastre continua sa curga!
Dumnezeu sa-i ierte si sa ne ierte!
pe ei ii iarta ... dar pe noi ??
RăspundețiȘtergeretragic si dezgustator ce se intampla!
RăspundețiȘtergereDumnezeu sa ii ierte . Se stie ca in credinta nostra acesti oameni care aleg sa isi ia cel mai de pret lucru dat de Dumnezeu , adica viata, nu mai sutn primiti in Imparatia Cerurilor ci se duc in Iadul cel infricosator . Eu mai spun insa ceva... Nimeni nu cunoaste cat este de mare Mila lui Dumnezeu. Poate ca buunatatea lor, rugaciunile noastre si lumanarile aprinse in memoria lor fac sa opreasca focurile iadului .
RăspundețiȘtergereToate aceste intamplari imi aduc in minte cazul baiatului Cornel Axinte . Am ramas socat pt ca nu exista nici un motiv sa ajunga la acest gest insa...diavolul cand simte in mintea unui om acest lucru intareste chiar si un fir subtire de ata ... insa nu incetati niciodata sa va rugati pt luminarea mintii noastre si sa apreciem pe cel de linga noi pt ca in el Dumnezeu si-a pus o speranta si i-a dat un suflet ....
Pace sa aveti .
Cosmin Bologea
Fix acum 6 luni bunicul si matusa mea au murit. Bunicul locuia langa mine, dar vreau sa spun ca vecinii nu sau inghesuit la o tuica sau la o cafea, deci aici va contrazic. Locuind la tara nu inseamna a locui printre dobitoci. IN cele 2 nopti de priveghi, doar eu si familia mea am fost "privighetori", asa ca a fost destul de greu. Nu spun ca nu aveti dreptate, spun doar ca nu toate cazurile sunt la fel si nu toti oamenii sunt la fel... Cazul lui Bogdan ne-a miscat pe toti, multi am fost socati cand am auzit. Auzeam oamenii vorbind de el pe strada, unii spunand "un tembel! ce griji sa aiba la 18 ani? vedea el mai incolo ce sunt alea probleme cu adevarat..maica-sa si taica-su munceau pt el, si el ce face?". Oamenii judeca aiurea ce se intampla in jur, nimeni nu are dreptul de a judeca si nimeni nu stie ce a fost in mintea si in sufletul lui. Referitor la Madalina Manole, desi nu-i ascultam muzica pentru ca nu e genul meu, imi pare rau ca o artista care a muncit sa ajunga unde a ajuns ea s-a dus si ca tara se umple de pipitze care daca apar la tv si dau de 2 ori din fund sunt "vedete". Avand un sot, un copil, o casa, o cariera..am putea spune ca nu-i lipsea nimic. Orice ai avea, trebuie sa ai pace interioara..si trebuie sa rezolvi lucrurile care te seaca deoarece, chiar daca nu ajungi la suicid, o sa innebunesti sigur.
RăspundețiȘtergereDumnezeu sa-i ierte !
RIP
RăspundețiȘtergereIntr-adevar sunt cazuri diferite si oameni diferiti. Si intr-adevar nu se intampla peste tot la fel, dar din ce in ce mai multi oameni reactioneaza in modul descris in articol. Sunt oameni care nu mai gandesc, nu mai simt din cauza unor conditii sociale si morale care i-au transformat in niste simpli oportunisti.
RăspundețiȘtergereCat despre artistii care nu sunt apreciati din timpul vietii..."Chestia asta nu-i de-acus...este de la carabus". Diferenta e ca inainte vreme artistii nu puteau fi apreciati la adevarata valoare deoarece erau revolutionari, veneau cu lucruri greu de conceput pentru mentalitati arhaice si era nevoie de perioade de "dospire" a materialului artistic. Acum insa, motivul principal e ignoranta si intr-adevar perspectiva generala cu privire la ideea de artist. Se ignora omul si se construiesc pur si simplu imagini false.
si eu am asistat la evenimente de genul asta.
RăspundețiȘtergereacum vreo 4 ani un frate al bunicului meu a murit lovit de o masina, si tot asa s-au strans niste oameni din care nu cunosteam nici 5, au umplut camera acolo si au inceput sa batjocoreasca pur si simplu ce mai ramasese din saracul om...Dumnezeu sa-l ierte.
mai aveau putin si puneau un guta si incepeau sa dea din calcaie pe acolo...ca deh, asa ar fi facut si el daca era viu.
si am ajuns acasa si i-am intrebat pe ai mei de ce se intampla asa pentru ca nu mai asistasem la vreun priveghi iar ei n-au avut nici macar un cuvant de spus...erau la fel de frapati ca si mine.
imi amintesc ca imi povesteau bunicii mei de priveghiul strabunicului...cum stateau toti tacuti in camera si cat de smeriti si fricosi erau. era chiar o poveste ca una din fiicele lui s-a asezat pe scaunul pe care statea strabunicul de obicei si s-a trezit cu o palma pe spate auzind vocea strabunicului "nici nu m-am racit si deja mi-ati luat locul!". Se poate sa fie doar ceva tras de par, doar o superstitie, doar o poveste ca sa sperie copii, dar in esenta arata un lucru foarte important - memoria celui trecut in nefiinta era cinstita si se incerca educarea celor mici (chiar daca in mod rudimentar) spre respectarea acestui principiu de viata... si moarte