joi, 24 iunie 2010

CARTEA DE REZISTENTA - Azi, "Cel mai iubit dintre pamanteni" de Marin Preda


In 1990 am vazut aceasta carte la vanzare in primul magazin particular aparut in Topoloveni. Statea acolo intr-un raft la un pret astronomic si nimeni nu se atingea de ea. Am inceput sa ma interesez ce este cu aceasta carte, de ce costa atat de mult. Raspunsurile nu m-au lamurit: O carte scrisa de Marin Preda (care mi-e foarte drag din lectura Morometilor) despreregimul comunist si...cam atat. Am pus mana pe aceasta carte abia prin facultate si mi s-a parut fantastica.
Drama unui profesor universitar de filosofie, Victor Petrini care isi pierde familia, postul la facultate, prietenii si este aruncat in inchisoare din cauza unei "confuzii fonetice" facute de securitate. In detentia la Baia Sprie este nevoit indure chinuri inimaginabile, este umilit, dezumanizat, nevoit chiar sa ucida. Eliberarea nu-i aduce si absolvirea sau vindecarea de aceste traume. Aceeaşi mizerie, suspiciune, tradare. "Libertatea" de afara este de multe ori mai precara decat cea din inchisoare.

Victor Petrini atinge, într-o lume confuza, conditia tragicului, pentru ca nu se îndoieste de puterea spiritului de a ramâne demn si necrutator în suferinta. Iubirile si întâmplarile absurde îl arunca în bratele deznadejdii si ale oroarei, spiritul îi da însa forta sa treaca prin ele, nu netulburat (mit al omului clasic), ci nelinistit si lucid, luciditatea fiind forma demnitatii sale.
Cel mai iubit dintre pamânteni, este un roman total, i-am zis eu în cronica pe care am scris-o îndata dupa aparitia lui. Un roman, altfel spus, cu mai multe paliere, mai multe teme si un numar mare de personaje: roman politic (despre obsedantul deceniu), roman de dragoste (istoria unui tânar profesor de filosofie, Victor Petrini, care are credinta ca daca dragoste nu e, nimic nu e), un roman moral (mai exact: romanul unui moralist de clasa, în sfera existentiala, în genul lui Camus), în fine, un roman de moravuri despre lumea intelectuala si, în genere, despre lumea româneasca în regimul totalitar comunist. Un roman puternic, amplu cu un fluviu, romanul, în fine, al unui moralist care judeca necrutator istoria prin care trece. Acad. Eugen Simion

Marin Preda a scris, în fond, un roman pe care n-as putea sa-l numesc altfel decât romanul unei mari constiinte. Constiinta, întâi, a unui mare prozator care judeca fara partinire, fara mistificatie (nici macar aceea ce se bizuie pe un tiranic sentiment al justitiei!), o istorie în care fortele se confrunta în chip dramatic; constiinta, apoi, a unui erou care crede în puterea spiritului si în mitul fe¬ricirii prin dragoste. Destinul îl loveste de mai multe ori, însa înfrângerile nu-i împing spre negatia valorilor si nu-i salbaticesc sufletul.

3 comentarii:

  1. in mare parte situatia lui victor petrini seamana cu cea a dumneavoastra pentru ca nici dumneavoastra nu aveti asa multi admiratori de varsta dumneavoastra,dar diferenta este k dvs aveti multi elevi alaturi,ceea ce dovedeste ca lumea "oamenilor mari" nu e asa frumoasa si tot mai bine este sa fii copil sau om adult cu suflet de copil

    RăspundețiȘtergere
  2. multumesc Andreea. e magulitor ceea ce spui. Sper sa nu am si soarta lui, desi regimul in care ne aflam seama izbitor cu anii '50 cand Petrini era haituit de Securitate.

    RăspundețiȘtergere
  3. petrini e o victima a regimului comunist.
    o carte citit cu f mult timp in urma:1993...pe care o am in bibl. personala din rom. victimizarea si idealurile sunt alese de indivizi. deci nu-l compatimesc pe victor petrini.
    cartea ar putea fi o parabola si pt politica actuala din rom. spre deosebire de altii, petrini nu a ales doar sa se planga. a si suferit pt ceea ce simtea si gandea.

    RăspundețiȘtergere